OldCând vă amintiți de ieslea în care Mântuitorul S-a născut, amintiți-vă și de crucea pe care a murit. Să te naști în sărăcie e greu, dar mai greu e să mori pentru cineva care te lovește, te scuipă și te înjură. Doar din iubire.

Când vă amintiți de grajdul cu miros de oi, amintiți-vă și de mormânt. E greu șă lași cerul pentru un grajd, dar mai greu e ca Cel care se numește VIAȚA să rabde moartea. Și apoi să o biruiască.

Când vă amintiți de Irod, amintiți-vă și de Ioan. Cel dintâi a ucis copii (și la fel fac unii astăzi), dar cel din urmă a zis: “Copilașilor…”. Primul s-a îngrozit de Isus, al doilea s-a lăsat topit de dragostea Lui. Lui Irod i-a fost frica ca pierde împărăția, Lui Ioan i-a fost frica să nu-l piardă pe Isus…toată viața. De aceea a fost cu El peste tot, și la cruce, și la mormânt. Atitudinea contează.

Când vă amintiți de magi amintiți-vă și de noi. Ei au mers peste 1000 de km să-l vadă, nouă ne e greu să facem câțiva pași până la primul spital sau la prima închisoare. Ei i-au dat lui Isus ce-au avut mai scump, noi ii dăm ce-avem mai ieftin. Și ne mirăm de ce nu ne arată Dumnezeu în vis “un alt drum” ca și lor.

Când vă amintiți de Iosif și Maria, gândiți-vă la neprihănire, sfințenie, lacrimi, uși trântite în față, fugă prin Egipt. Toate pentru ai fi cât mai bine Pruncului. Doar în ziua învierii a înțeles Maria cu adevărat că a meritat. Doar atunci vom înțelege și noi…

Când vă amintiți de Simeon și Ana gândiți-vă la ce înseamnă așteptarea. Să trăiești zeci de ani cu gândul că într-o zi vei vedea mântuirea. Doar așteptarea împletită de post și rugăciune are un asemenea final glorios.

Când vă amintiți… amintiți-vă. Nu doar in Decembrie sau în Aprilie ci în fiecare zi. Și plecându-ne pe genunchi, să ne ridicăm inima spre Ceruri. Doar acolo vom avea cu adevărat “Sărbători fericite”.

—————————————————————————————————-

When you remember…


When you remember the manger in which the Savior was born, also remember the Cross on which HE died. To be born in poverty is hard, but it’s harder to die for someone who slaps you, spits on you, and swears at you. Just out of love.

When you remember the barn with the smell of sheep, remember the grave.  It’s hard to leave heaven for a stable, but harder for the One who is called LIFE to endure death.  And then to overcome it.

When you remember Herod, also remember John.  The first killed children ( as some do today ), but the latter said, ” My little children …”.  The first was terrified of Jesus, the second let himself be melted by His love.  Herod was afraid to lose the kingdom, John was afraid to lose Jesus…all his life.  For this reason he was with Him everywhere, even at the cross and the tomb.  Attitude counts.

When you remember the wise men also remember us.  They travelled over 1000 miles to see Him.  We find it difficult to walk a few steps to the nearest hospital or nearest prison. They gave Jesus the most precious things they had, we give Him the least desirable that we have.  And we wonder why God doesn’t show us in a dream, ‘another way’ like He showed them.

When you remember Joseph and Mary, think of righteousness, holiness, tears, doors slammed in their faces, fleeing to Egypt.  All to be better for their Baby.  Only in the Day of Resurrection did Mary truly understood it was worth it.  Only then will we also understand…

When you remember Simeon and Anna think about what waiting means. To live for decades with the thought that someday you will see salvation.  Only a waiting woven of fasting and prayer will have such a glorious end.

When you remember … remember.  Not just in December or April but every day.  And bowing on our knees, we lift our hearts to heaven.  Only there will we have truly ” Happy Holidays “.

( Translated into English by Matt and Manuela ).

Advertisements