Nu puțini sunt cei care au căzut în egoismul lui Iona: dorind MILĂ pentru ei și DREPTATE pentru alții… ÎNDURARE pentru familia lor și JUDECATĂ pentru familia altora.
Iona 4:2 – “S-a rugat Domnului şi a zis: „Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în ţara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars. Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi că Te căieşti de rău! “
Atât de ciudă i-a fost lui Iona că Ninivenii au scăpat de pedeapsă încât a vrut să moară de mânie. S-a bucurat de curcubetele care i-a făcut umbră dar era să plângă de necaz că 120 000 de oameni au rămas în viață…. A trebuit Dumnezeu să-l lase în căldura soarelui și să leșine ca să îl scape de egoism și să-l învețe lecția altruismului.
Dacă am fost noi vindecați, haideți să dorim cu altruism și vindecarea altora. Dacă am fost noi mântuiți, să nu dorim pedeapsă veșnică pentru nimeni !
Dacă vei împărți milă vei avea parte de milă. Dacă vei judeca cazul altuia cu har, vei avea parte de har când pe masa tribunalului ceresc va fi dosarul tău. Dacă nu, cu ce măsura măsurăm cu aceea ni se va măsura și nouă.
Când cineva e jos, nu suntem chemați să facem galerie cu hulitorii ci să ne aplecăm pe genunchi cu mijlocitorii. Să nu întindem degetul a condamnare ci să întindem mâna spre a salva sufletul căzut… Când tâlharii jefuiesc, samaritenii trebuie să fie prin preajmă ! Să nu le lipsească nici vinul pentru dezinfectare dar nici untelemnul pentru alinare. Uleiul nu oțetul. Sarea nu piperul.
Probabil că levitul a cântat frumos la Templu în ziua aceea. Trecuse deja pe lângă atâția căzuți încât putea trimite bilet la amvon pentru un solo fără să-i mai roșească obrazul. Pentru el conta cum iese imaginea în public nu singur cu cel căzut. A uitat că Dumnezeu nu face poze de grup până nu-ți face mai întâi poze când ești singur. Când nu te vede nimeni.
Iar predica preotului poate să fi fost auzită de cei din Templu dar cu siguranță că Dumnezeu a fost surd la ea. Cine se uită la peisaj când trece pe lângă cel căzut sâmbăta, poate spune orice duminica la altar că oricum nu mai contează.
Cine nu cheltuie cu cel căzut între tâlhari degeabă e atent la săculețul de la colectă…
——
Știi că poți influența liniarul lui Dumnezeu să măsoare îndelungă răbdare în dreptul tău dacă tu nu ai măsurat cu centimetrul răbdarea în dreptul altuia?
Știi că poti influența cântarul lui Dumnezeu să cântărească harul cu “miile de kilograme” pentru tine dacă tu nu ai căzut în ispita de a măsura harul cu “gramul” când a fost vorba de aproapele tău?
Știi că poti face ceasul din cer să nu se oprească să bată a îndurare în dreptul tău dacă și tu ai avut timp să legi răni, să speli picioare prăfuite și să mângâi inimi rănite?