Prin mulţimea zgomotoasă,
vameşul Zacheu
a venit voios acasă.
Şi-au stat doi bogaţi la masă-
el şi DUMNEZEU.

– Dau, strigă din răsputere
gazda de pe prag,
dau chiar astăzi cu plăcere
jumatate din avere!
Iar BOGATUL dintre stele
l-a privit cu drag.

Şi-n palatul meu odată
a venit ISUS
A venit o stea curată,
Şi-n lumina ei deodată
cele vechi s-au dus…

Tot ce-a fost de piatră rară
s-a făcut gunoi,
toate-au fost ca o povară,
ca o peşteră murdară.
Şi-au ieşit din ea afară
repede-amândoi…

O, veniţi sărmane gloate,
eu, Zacheu de-acum,
vă dau tot, nu jumătate,
dar nu pungi, nu nestemate
care pier în scrum.

Azi eu am alt sac în mine,
sac de har divin.
Eu din el vă dau mai bine,
căci ce dau din ceruri vine
şi cu cât dau la oricine,
sacu-i şi mai plin!