de Cristian Boariu

Multora le place sa fie intervievati. Mai ales daca e un eveniment important la care participa. Haideti pentru cateva minute sa ne apropiem cu mijloacele de filmare si inregistrare de azi, de multimea care astepta intrarea Imparatului in Ierusalim si sa le punem catorva din participanti, trei intrebari simple….pentru ca Imparatul care intra e unul simplu.

1. Ce pregatesti pentru Imparatul?

O intrebare care am putea-o adresa celor doi ucenici care au fost trimisi de Domnul sa pregateasca magarusului. Puteau sa se scuze zicand: “Doamne, avem aici de facut vindecari, minuni, toata ziua suntem implicati in lucrare, si ne trimiti sa umblam prin grajduri dupa un magarus???”.

Stiti ce mi se pare ciudat? Ca traim vremuri cand ne inghesuim la amvoane, la solo-uri in fata, undeva unde sa putem fi vazuti ca suntem “in lucrare” si tot mai putini oameni merg sa faca lucrurile simple, lucrurile care cer “aplecare”, smerenie, jertfa (o vizita la bolnavi, o gradina sapata la o sora batrana din sat, o mancare dusa unor copii orfani).

2. Cat te costa intrarea Lui ?

O intrebare care am putea-o pune celor din multime. Unii rup ramuri din copac. Ce usor lucru. Altii isi astern hainele pe jos si accepta sa fie calcate in picioare de un magarus, intr-o vreme cand nu erau masini automate si detergent pentru a ti le spala imediat.

Citeam astazi despre tineri din Egipt care in decembrie, si-au “petrecut” Sarbatoara Nasterii Mantuitorului din anul trecut, fiind torturati cate 8 ore cu electrozi in zonele intime. O sarbatoarea care i-a costat. Ma gandeam ca sarbatoarea de azi, probabil ii costa la fel de mult pe alti crestini din lume.

Apropo, in inima ta a intrat Isus? Te-a costat ceva intrarea Lui?

Imparatii romani intrau pe car de aur, inconjurati de soldati care purtau trofeele cuceririlor. Isus era inconjurat de orbi, schiopi, tarani din Galileia, ucenici simpli si, diferit de oricare alt imparat, Isus plangea.

Stiti de ce? Pentru oamenii care rup ramuri din copaci, care se multumesc cu o duminica la biserica, cu un capitol din Biblie citit o data pe saptamana, cu ceva ieftin.

Pentru tine, are motive Isus sa planga? Daca costul relatiei tale cu El in fiecare zi e ieftin, probabil ca ar trebui sa plangi tu, nu Imparatul.

A treia intrebare si poate cea mai importanta:

3. Daca azi strigi “Osana” ce vei face in urmatoarele zile?

Probabil ca si Iuda era in multime si striga Osana. Dupa cateva zile a facut comert din Imparatul…pe o sarutare.

Petru cu siguranta jubila, bucuros ca in sfarsit Imparatul, (asa cum, in mod gresit credeau ei), isi ia tronul in primire. Cu siguranta un loc la guvernare ii era asigurat. Insa, cand visele s-au naruit, cand in curtea Templului I se spune ca “si vorba te da de gol”, se jura ca nu a umblat cu El.

Care sunt asteptarile tale de la Isus? E atat de usor sa strigi “Osana” cand frigiderul e plin, cand salariul intra in cont in data de 15, fara intarziere, cand copiii sunt sanatosi. Insa ce vei striga cand va zice: “Harul meu iti este de-ajuns”, fiind bolnav? Ce vei face cand copilul iti va fi la reanimare? Cand va trebui sa intelegi ca si suferinta, e parte din modelarea pe care Imparatul o are pentru noi.

Imi doresc o intrare a Imparatului care sa ma coste. Imi doresc sa n-aiba Isus motive de plans, ci sa plang eu. Si nu in ultimul rand, imi doresc ca daca azi strig Osana, sa nu strig maine “Rastigneste-l”.

Pentru ca e Imparat. Pentru ca merita Osanale.