Condeiul asterne pe ultime file
Saluturi de pace, manunchiuri de har,
Aristarh si Marcu, Epafra si Luca,
Colose sa stie: “nu-i munca-n zadar!”

Continua Pavel, gatind din cuvinte,
Alese indemnuri si culmi de cristal,
In spate, o mana-i se-opreste pe umar,
E Dima, tovaras de cruce si-altar:

“Sa spui sanatate, si multa binete,
Si harul sa-i tina de-a pururi in El,
Ca nu-i drum mai sigur si nici frumusete,
Ca cel care lupta, veghind, pentru cer”.

Se duce scrisoarea si inimi aprinde,
Curajul se-nalta precum un suvoi,
Drept este Cuvantul ce inca ridica
Miresme curate din praf si noroi…

————————————

Trec zile si ani, incercari si probleme,
Si-acelasi condei scrie iar, slove noi,
Spre cel mai de suflet tovaras de slujba,
Ce-adanc se avanta cand lupta e-n toi.

Asterne batranul povete si sfaturi,
Dar nu-i nici o mana ca-n vremea de-apoi…
Nu-i mai nici o voce s-o opreasca scrierea,
Sa dea sanatate, si har in nevoi.

Suspina batranul, caci Dima-i in lume,
Fiorul acela ce zdruncina stalpi,
A luat inc-un suflet, ‘napoi inspre glume,
Spre vai si prapastii, cratere si stanci…

——————————————-

Tu om care astazi traiesti mantuirea,
Si care o data din lume-ai plecat,
Sa-ti fie dorinta aprinsa spre ceruri,
Cu frica si teama slujind necurmat.

In spate nu-i cale de-ntoarce privirea,
Nici trupul, nici gandul, nici vorba vreodat’
Sa nu uiti vreodata caci Dima si firea,
Si ceilalti asemeni, pierit-au pe veac.

Iubirea si pacea sa-ti fie deplina,
Si de esti pe cale, sa umbli smerit,
Cu lacrimi pe fata sa-ti duci mantuirea,
La capat s-ajungi si vei fi rasplatit…

 

07.07.2011

Sunt marcat profund de Scrisoarea catre Coloseni si de A doua catre Timotei… De una in care Dima e in slujire si de cealalta in care Tesalonic-ul l-a chemat… Sunt marcat de faptul ca poti sa traiesti langa oameni ca Pavel si totusi vocea lumii sa fie mai tare ca si chemarea lui Dumnezeu. Fie ca aceste versuri sa ne faca constienti de responsabilitatea chemarii noastre….
Advertisements