Schiță de predică din Pilda fiului risipitor

Cum am plecat de-acasă?

1. Am plecat de-acasă ca fii și am ajuns robi. (v.12,v15)

2. Am plecat de-acasă bogați și am ajuns săraci (v. 12, v15)

3. Am plecat de-acasă sătui și am ajuns flămânzi (v.16)

Cum ne putem întoarce?

1. Te poți întoarce cu hainele de la porci, pentru că ți se va da o haină nouă (v. 22)

 2. Te poți întoarce acasă cu pocaintă (părere de rau) căci vei fi primit cu milă (v.18-20)

 3. Te poți întoarce acasă ca și rob pentru că tata te va primi ca fiu (v. 24) – “acest fiu al meu”

Incheiere – fragment din poezia Întoarcerea de Costache Ioanid

Pe drumul dintre lanuri şi livezi
printre câmpii cu turme şi cirezi,
sub zări cristaline transparente,
venea plângând un tinerel în zdrenţe.
Venea privind în jurul său mirat
că toate le-a ştiut şi le-a uitat…
Cărări şi plaiuri… margini de zăvoi…
i se păreau acum atât de noi.
Măslini şi rodii… gata să-nflorească…
Şi sus… acolo… casa părintească…
Şi inima începe-acum să-i bată.
Dar uite, drept în faţa lui de-odată,
aleargă… tata… către el aleargă…
Ah, pieptul parcă-i gata să se spargă…
“Copilul meu!” Şi s-au cuprins acum.
S-au sărutat şi-au plâns acolo-n drum.
– Sunt vinovat… faţă de cer… faţă de tine.
– Aduceţi iute haina cu rubine!
– Să-ţi fiu copil acum nu se mai poate…
– Puneţi-i un inel cu nestemate!
– Chiar să fiu sluga ta e-un har prea mare!
– Tîiaţi viţelul cel de sărbătoare!
– Primeşte-mă ca rob de-acum-nainte.
– Cum, tată, pot să cred că m-ai iertat?…
– Ai fost pierdut şi iarăşi te-am aflat!…

*

Prietene, aleargă-n zări! Alergă!
Sunt multe bucurii în lumea largă!
Dar când le guşti pe toate rând pe rând,
rămâi mai însetat şi mai flămând.
Ferice de acel ce-n ceasul greu
îşi aminteşte că există Dumnezeu.
Şi mai ferice de acela ce, deodată,
a înţeles că Dumnezeu e Tată!…