Mi-aș dori în anul care vine:

• să dau mai multe pahare cu apă unor “neînsemnați” frați de-ai Lui
• să car sacoșa unei bătrâne mai des
• să nu mai cânt mecanic “Suntem gata ca să ne jertfim, pentru Domnul ca să și murim“
• să nu mai ascult asa multe predici de dragul de-a asculta ci de dragul de a ieși afară cat mai repede pentru a le împlini
• să umblu mai mult cu Isus și mai puțin singur
• să muncesc mai mult pentru cămin decât pentru casă
• să fiu un preot în familie în cel mai profund sens al Cuvântului
• să-i duc flori mai des soției mele Crina
• să ii ofer o educație aleasă lui Grace astfel încât atunci când va crește să poată spună: “Vreau să fiu ca tati”
• să întreb “Ce mai faci?” pe cel ce stă lângă mine in biserică chiar fiind interesat de răspunsul lui
• să plâng mai mult cu cel ce plânge

Mulțumesc Tată pentru încă un an de îndurare…

Daniel Webster, un secretar al Statelor Unite, a fost întrebat într-o zi: Domnule, care a fost cel mai serios (profund) gând care v-a trecut vreodata prin minte?

Nu voi scrie aici răspunsul pentru a nu vă influența în pregătirea răspunsului dumneavoastră!

M-aș bucura să îl scrieți aici ca și comentariu… Se prea poate dacă răspunsul e unul aparte să fie spre influență pozitivă pentru ceilalți cititori.

Ps1: Ca și o paralelă: m-am întrebat Oare care a fost cel mai profund gând care i-a trecut lui Dumnezeu prin minte?

Răspunsul la această ultimă întrebare e dincolo de ceea ce mintea umană ar putea cuprinde, dar totuși mă gândesc la doua posibile variante:

1. Creația omului

2. Salvarea omului (răscumpărarea)

Ce părere aveți?

Ps2: Indiferent de răspunsurile care le dăm, cred ca ambele întrebări ne pot schimba într-un mod radical viața de zi cu zi din anul care vine…

Dacă ai avea un singur copil, l-ai lăsa să meargă să moară pentru cineva care în mod voit ti-a întors spatele?

Ai accepta să i se închidă ușa de la han în față și să i se deschidă ușa de la grajd în schimb? Să fie tot Universul al lui și totuși să nu fie lăsat să intre într-o încăpere?

Te-ai putea abține să nu-i zici: “Mergi mai târziu în această misiune, într-o vreme când hangiii vor fi mai primitori decât animalele? Când Irod te va primi cu aplauze și nu cu săbii?

Dacă ai avea un singur copil, dintre toate locurile din lumea asta, ai putea alege o iesle în care să se nască?

Ai trimite păstorii să-l vadă sau ai căuta cei mai de seamă împărați?

L-ai lăsa să aibă o copilărie în care lemnul si cuiele din tâmplărie să-i amintească mereu de cruce?

Ai putea privi cum 5000 de oameni mănâncă gratis cu el, iar la cruce rămâne doar cu unul?

Ai accepta ca între cei apropiați lui să fie și unul care mai târziu să-l vândă pentru 120$? 

L-ai lăsa sa moară cu buzele uscate când tatăl său a creat izvoarele? Ai putea să nu-i răspunzi când te strigă de pe cruce?

Cititorule, ai face asta? …..

Ei bine…asta a făcut Dumnezeu pentru tine. Din dragoste. Pentru că iubirea adevărată costă.

Pentru tine, mântuirea a fost gratis. Dar pentru El nu a fost ieftină.

• că mai greu e să fii “mare împlinitor” decât “mare predicator”
• că cel căzut are nevoie mai mare de o mână întinsă decât de zece predici pline de sfaturi
• că oamenii poate avea o impresie despre tine iar Dumnezeu cu totul alta (“îți merge numele că trăiești, dar…ești mort”)
• că fiecare vrea să iasă mai frumos într-o fotografie decât e în realitate
• că e mai bine sprijinit de tocul ușii din biserică decât aplaudat pe scenele lumii
• că luptăm mai mult pentru imaginea noastră bună in fața celor din jur decât pentru imaginea din odăiță în fața lui Dumnezeu
• că e mai ușor să critici decât să apreciezi
• că prețuim mai mult lucrurile pentru care muncim mai mult
• că genunchii bătătoriți sunt o raritate în zilele noastre
• că nu greu să spui “I love you”… greu e să demonstrezi asta
• că atunci când umblarea cu Isus nu te mai costă nimic , e un semn mare de întrebare dacă chiar mai umbli cu El…

Am învățat că nu e greu să înveți in viață. Greu e să nu uiți ce ai învățat…

(sunt gânduri personale pe care le-am scris aici ca să nu le uit, și poate… ca să le învețe si alții)

Ps: Probabil partea 2 va urma după câțiva ani. Doar modelarea Marelui Olar ne învață cu adevărat)

Citesc in aceste zile cartea “Insetat dupa Dumnezeu” de John Piper… Sunt pur si simplu miscat de adancimea gandurilor de aici, despre ce inseamna “Slava lui Dumnezeu”, despre viata pe care o traim noi si despre ce am putea fi daca intr-adevar am intelege caracterul lui Dumnezeu…

Citez din carte doar un scurt fragment despre judecata finala:

“Atunci cand fiecare fiinta umana va sta in fata lui Dumnezeu la judecata finala, Dumnezeu nu va avea nevoie sa foloseasca vreo propozitie din Scriptura pentru a ne dovedi cat suntem de pacatosi si cat de potrivita este in acest sens, condamnarea noastra vesnica. Va trebui doar sa puna trei intrebari.

Daca am reciti si medita la aceste intrebari (care au un suport biblic extraordinar), cred ca trairea noastra de zi cu zi ar suferi schimbari radicale!