De ce e greu să predici de Paște?

14 Saturday Apr 2012

Posted by in Eseuri, Pentru suflet...

≈ Leave a comment

E greu să predici despre oțetul dat lui Isus pe cruce când acasă te asteaptă prăjiturile… Un paradox amar-dulceag.
E greu să predici despre “mi-e sete” când nici tu și nici cei care te ascultă n-au experimentat asta probabil niciodată, pentru că sărbătorile la români sunt încărcate de suc și apă minerală.
E greu să predici despre “Tată, iartă-i căci nu știu ce fac” când trăim într-o vreme în care cea mai mica vorbă neadevarată spusă despre noi ne deranjează la maxim.
E greu să predici despre Cel care a renunțat la tot când unii nu pot renunța la o gumă de mestecat în biserică.
E greu să predici despre iubirea lui Ioan de la cruce când cei mai mulți se încălzesc la focul lepădării, deși cu puțin timp înainte promiseseră mult, cu flori în mână, îmbrăcați în haina de botez. E greu pentru că de la vorbe la fapte e cale lungă.
E greu să predici despre înviere când cimitirele sunt pline. E greu să predici despre “Iată Eu vin curând…” când mulți lucrează mai mult pentru pământ decât pentru cer.
E greu…pentru că ne-am obișnuit să trăim o pocăință care să ne coste cât mai puțin.   Am fi mai atenți la păcat dacă am avea animale acasă de crescut pentru jertfe, ca evreii,
decât suntem acum, când a fost dată cea mai supremă Jertfă.

E greu să vorbești despre Isaia 53, despre cei care își întorceau fața de la El într-o perioadă în care ne dorim ca toți să ne vadă.
E greu să vorbești despre “ura din partea lumii” când mulți încearcă din răsputeri să se asemene cât mai mult cu ea. E greu…

Poate că de Paștele acesta nu se va mai predica. Poate că vom începe să trăim ceea ce am predicat(și am ascultat) ani de zile. Poate că vom începe să umblăm cu Isus
nu doar când înmulțește pâinile, ci și când se roagă în Ghetismani.

Să ne reamintim că iubirea care ne-a arătat-o El, a lăsat în urmă mărturia sacrificiului suprem. Că după ce ne-a spus “vă iubesc” din cer, a coborât pe pământ să dovedească asta.

A fost greu… Dar nu uitați: umblarea pe pământ ca “străini și călători” nu e niciodată ușoară pentru urmașii Lui. Doar când vom zări pragul veșniciei, greul va dispărea,
iar lacrimile vor fi șterse din ochi.

Vă doresc sărbători pline, dar nu de încărcătura lumii, ci pline de amintirea unor suferințe aparte.
Că mormântul nu ar fi fost gol, dacă Isus nu ar fi trecut mai întâi pe la cruce…
Trăiți ca niște oameni vii pentru că El e viu!

Drumul sperantelor spulberate…

13 Friday Apr 2012

Posted by in Eseuri, Pentru suflet..., Personale...

≈ Leave a comment

Au iesit din Ierusalim dezamagiti…. Aveau inainte 11 kilometri de mers pe jos, o distanta parca menita sa cuprinda in ea reluarea tuturor evenimentelor din aceste zile tulburi. Vorbeau intre ei despre ceea ce putea fi si nu a fost. Despre ceea ce au voit sa vada si nu au vazut. Intrebarile ce si le puneau unul altuia erau intrebari fara raspuns.

Li s-a alaturat un alt trecator. Parea ca nu cunoaste nimic din cele intamplate. Cleopa ii spune lui Isus despre Isus. “Noi trageam nadejde… Noi credeam ca El ne va izbavi de romani. Noi asteptam altceva de la El, nu sa moara pe cruce, rastignit de mai marii nostri… Unii zic ca nu mai e in mormant. Suntem tristi, nu mai stim ce sa credem. Sperantele noastre s-au schimbat in dezamagiri crunte…”

Incepe El sa le vorbeasca… Drumul spre Emaus parca s-a scurtat. Vorbirea Lui e ceva aparte. Le spune despre adevaratul plan al lui Isus din Nazaret. Despre prorociile ce le stiau pe de rost, dar nu le credeau….

“Oh, ce pacat ca ne apropiem de Emaus… Dar poate totusi va intra in casa cu noi… Poate isi va continua vorbirea si la cina…” 

A inceput partasia de la masa. Atitudinea Lui, vorbirea Lui parca le era cunoscuta… Trebuie ca L-au mai intalnit undeva… Impartirea painii, binecuvantarea rostita de El parca au mai intalnit-o undeva in viata…. Ah, e Isusss!! E viu !!!

Au trantit usa, au lasat mancarea pe masa si drumul inapoi la Ierusalim l-au parcurs in fuga. In Emaus nu se sta fara Isus. Aveau o veste noua pentru cei ramasi in Ierusalim: Isus e viu !

Doamne, am parasit Ierusalimul si am plecat spre Emaus dezamagiti pentru ca ce speram noi nu s-a intamplat. Am crezut ca daca suntem ucenicii Tai, viata de pe pamant va fi fara grijuri, fara probleme, fara romani. Am crezut ca cel mai important e sa ne scapi de necazuri si sa ne dai o viata de huzur. Dar Iti multumim ca in drumul dezamagirilor noastre, Te-ai aratat si ne-ai spus de faptul ca esti viu, Ca invierea Ta e punctul cel mai insemnat atat pentru viata asta cat si pentru cea viitoare. Doamne, e seara lumii… vino si cineaza cu noi, dar vrem o cina prelungita. Vrem o partasie in care sa vedem cum vezi Tu, nu cum vrem noi. In care Tu sa frangi painea, si noi sa ramanem uimiti ca mainile care o frang au in ele semnele cuielor. Sa inghitim printre lacrimi hrana ce ne-o dai Tu. Sa Te iubim. Pentru ca Tu ne-ai iubit intai…


Christos a Inviat!

Paradoxuri de la cina cea de taină

06 Friday Apr 2012

Posted by in Predici, Schite

≈ Leave a comment

1. Isus le slujeste (Ioan 13:1-17) iar ei se ceartă pentru funcții (Luca 22:24-30)
În trupul lui Christos sunt slujbe nu funcții:

–          in slujire cauti folosul altora, in functie cauti folosul tau (Ilie ii lasa locul lui Elisei – 1. Imp. 19:16)

–          in slujire se executa, in functii se dau ordine (Marcu 10:44 – “cel dintai sa fie robul tuturor”)

2. Ioan stă cu capul pe pieptul lui Isus (Ioan 13:16) iar Iuda iese afară în noapte (Ioan 13:30)

3. Isus le vorbește despre iubirea aproapelui (Ioan 13:31-35) iar ucenicii pregătesc săbiile (Luca 22:38)

  • se mai întâmplă ca dușmanii lui Isus să poarte săbii (Luca 22:52) dar ucenicii nu ar trebui să le poarte niciodată

“Sunt aici…”

05 Monday Mar 2012

Posted by in Eseuri, Ganduri, Pentru suflet..., Personale...

≈ 6 Comments

Ascultam ieri într-o adunare o cântare interpretată de grupul de tineri, al cărei refren spune:

Sunt aici, stau la dispozitia Ta
Sunt aici, dorind sa fac doar voia Ta
Sunt aici, si vreau chemarea sa-Ți urmez
Iată-mă, sunt aici…

Cântam și eu cu ei când deodata m-am oprit șocat. Mi-am dat seama ce cântam. M-am uitat la tineri și mi-aș fi dorit să se oprească și ei. Dar nu au făcut-o… M-am întrebat atunci dacă chiar credem ceea ce cântăm…. Când m-am ridicat la Cuvânt, am început cam așa:

  • “Sunt aici, au răsunat catacombele de glasurile creștinilor și la scurt timp arenele romane erau pline de sânge.
  • Sunt aici, a spus-o David Brainerd si Dumnezeu i-a arătat triburile de indieni care se îndreaptă spre iad și care au nevoie de un vestitor.
  • Sunt aici, a spus-o Hudson Taylor și a plecat in China pentru o viață de sacrificiu.
  • Sunt aici, a spus-o si David Livingstone, pe genunchi in coliba lui din Ilala, la finalul misiunii din Africa.
  • Sunt aici, a recunoscut si George Muller si Dumnezeu i-a incredintat orfanii Angliei.
  • Sunt aici, a strigat Jim Elliot plecând spre triburile Auca și la scurtă vreme a fost răpus de săgețile celor pe care i-a iubit până la moarte.
  • Sunt aici, spunea fostul meu învățător de Școală Duminicală. Și Dumnezeu i-a aratat milioanele de indieni care au nevoie de Evanghelie
  • Sunt aici, spunea o tânără în urmă cu câteva luni și Dumnezeu i-a dat un soț fară mâini și fără picioare.
  • Sunt aici, spunea și Ana-Maria din Ipotești in 2007, iar Dumnezeu a luat-o acasă la 18 ani. Mii de tineri i-au citit mărturia și au rămas miscați de slujirea ei…”

Mai fredonezi aceste versuri? Dacă te-ai oprit ca și mine…hai să reluam cântarea dar cu lacrimi. Pentru că ceea ce cântăm azi s-ar putea să fie o realitate mâine. Sau… o auto-înșelare.

Să fii gata… Pentru că atunci când Dumnezeu va dori să te trimită poate nu va fi duminică, poate nici nu va cânta corul de tineri, dar vei auzi un glas duios întrebând: “Mai ești aici?”.

Iar eu aș dori să răspund cu sinceritate: Da…

Schiță de predică – Patru întâlniri de la cruce…

17 Friday Feb 2012

Posted by in Predici, Schite

≈ 2 Comments

La cruce:

1. S-a întâlnit ura cu dragostea și a învins dragostea

  • “Tată iartă-i căci nu știu ce fac”

2. S-a întâlnit legea cu harul și a învins harul.

– legea l-a pironit pe Isus pe cruce dar harul ne-a redat noua libertatea

Ioan 1:17 – “căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.”

3. S-a întâlnit păcatul cu iertarea și a învins iertarea

Isaia 53:5 –  “Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.”

4. S-a întâlnit omul cu Dumnezeu și a învins… omul

– se va sublinia această  “învingere a omului” prin doua aspecte foarte sensibile:

  • Isus a ales să se lase crucificat de om
Faptele apostolilor 2:23 – “pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege.”
  • Isus a redat omului libertatea (“învingerea” ca și triumf al dezrobirii de sub povara păcatului)

1 Petru 2:24 – “El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.”

Încheiere:

  • Astăzi te întâlnești cu mila lui Dumnezeu, esti gata să o accepti?
  • Va fi o zi când omul se va întâlni cu Dumnezeu și va învinge Dumnezeu (judecata de apoi când Dumnezeu va avea ultimul Cuvânt)

1.Isus si eu ne-am intalnit la cruce;
El a murit, iar eu am fost salvat…
(:Iubirea Lui mi-a renascut iubirea;
Isus si eu, ce dulce ne-am legat!:)

2.Isus si eu, spre tara minunata!…
Oricat de grea povara vietii-ar fi,
Nimic din drum nu poate sa ne-abata;
(:Isus si eu alaturi vom pasi!

3.Isus si eu, in casa de lumina
Vom fi curand si nu vom mai pleca
Si bucuria ne va fi deplina:
(:Isus si eu nedespartiti vom sta!

Schiță de predică – Cum am plecat de-acasă și cum ne putem întoarce ? (Luca 15:11-32)

04 Saturday Feb 2012

Posted by in Predici, Schite

≈ 8 Comments

Schiță de predică din Pilda fiului risipitor

Cum am plecat de-acasă?

1. Am plecat de-acasă ca fii și am ajuns robi. (v.12,v15)

2. Am plecat de-acasă bogați și am ajuns săraci (v. 12, v15)

3. Am plecat de-acasă sătui și am ajuns flămânzi (v.16)

Cum ne putem întoarce?

1. Te poți întoarce cu hainele de la porci, pentru că ți se va da o haină nouă (v. 22)

 2. Te poți întoarce acasă cu pocaintă (părere de rau) căci vei fi primit cu milă (v.18-20)

 3. Te poți întoarce acasă ca și rob pentru că tata te va primi ca fiu (v. 24) – “acest fiu al meu”

Incheiere – fragment din poezia Întoarcerea de Costache Ioanid

Pe drumul dintre lanuri şi livezi
printre câmpii cu turme şi cirezi,
sub zări cristaline transparente,
venea plângând un tinerel în zdrenţe.
Venea privind în jurul său mirat
că toate le-a ştiut şi le-a uitat…
Cărări şi plaiuri… margini de zăvoi…
i se păreau acum atât de noi.
Măslini şi rodii… gata să-nflorească…
Şi sus… acolo… casa părintească…
Şi inima începe-acum să-i bată.
Dar uite, drept în faţa lui de-odată,
aleargă… tata… către el aleargă…
Ah, pieptul parcă-i gata să se spargă…
“Copilul meu!” Şi s-au cuprins acum.
S-au sărutat şi-au plâns acolo-n drum.
– Sunt vinovat… faţă de cer… faţă de tine.
– Aduceţi iute haina cu rubine!
– Să-ţi fiu copil acum nu se mai poate…
– Puneţi-i un inel cu nestemate!
– Chiar să fiu sluga ta e-un har prea mare!
– Tîiaţi viţelul cel de sărbătoare!
– Primeşte-mă ca rob de-acum-nainte.
– Cum, tată, pot să cred că m-ai iertat?…
– Ai fost pierdut şi iarăşi te-am aflat!…

*

Prietene, aleargă-n zări! Alergă!
Sunt multe bucurii în lumea largă!
Dar când le guşti pe toate rând pe rând,
rămâi mai însetat şi mai flămând.
Ferice de acel ce-n ceasul greu
îşi aminteşte că există Dumnezeu.
Şi mai ferice de acela ce, deodată,
a înţeles că Dumnezeu e Tată!…

Gânduri din cartea “Tozer speaks – Volume One”

30 Monday Jan 2012

Posted by in Mari Scriitori, Pentru suflet...

≈ Leave a comment

Sunt uimit de profunda gândire a lui Tozer (o gândire radicală, fără compromisuri). Sunt mulți care spun ceva, dar prea puțini au ceva de spus. Tozer, mereu a avut ceva de spus.

Citesc acest volum și doresc să notez aici câteva citate excepționale (atât pentru a fi de folos cititorilor cât și pentru a mi le păstra în amintire):

  • “Scoate păcatul din om și va rămâne chipul Lui Dumnezeu”
  • “Poți rosti numele lui Isus de mii de ori.. Dacă nu calci pe urmele Lui, numele Lui nu va însemna nimic pentru tine”
Despre închinare:
  • “Dacă nu te închini lui Dumnezeu 7 zile pe săptămână, închinarea de duminică nu e deloc închinare”
  • “Dacă e ceva în mine ce nu se închină lui Dumnezeu, atunci nu e nimic în mine ce I se închină Lui!”
Despre predicare:
  • “A vorbi e una iar misiunea de a atinge si a schimba oamenii prin Cuvântul lui Dumnezeu e cu totul altceva”
  • “Un predicator adevărat decodează mesajul primit din cer pentru a-l spune pământenilor pe limba lor”
Despre trezire:
  • “O trezire care vine peste o națiune și-i lasă pe oameni tot așa de lumești si iubitor de bani ca înainte, aceea nu e o trezire ci o deziluzie”
va urma…